Curs 4

Flipped Classroom (FC)

Flipped Classroom is a form of blended learning in which students learn new conten online by watching video lecturee, usually at home, and what used to be homework (assigned problems) is now done in class with teacher offering more personalized guidance and interaction with students, instead of lecturing. This is also known asbackwards classroom, reverse instruction, flipping the classroom and reverse teaching.

Sursa

 “Students forced to take major responsibility for their own learning go through some or all of the steps psychologists associate with trauma and grief: Shock, Denial, Strong emotion, Resistance and withdrawal, Struggle and exploration, Return of confidence, and Integration and success."
sursă:http://www.fractuslearning.com/2013/07/01/student-resistance-flipped-classroom/

  sursă: http://nextgenerationextension.org/2013/10/01/blooms-and-the-flipped-classroom/ 
       
      În unul dintre cursuri am discutat despre "flipped classroom", care, tradus în limba română s-ar traduce prin clasă răsturnată.Ideea principală a acestui curs a fost următoarea: elevii sunt responsabili de felul cum învaţă, se implică în învăţare şi culeg cât mai multe informaţii din diferite resurse. Învăţarea este individuală, unică pentru fiecare în parte.Flipped classroom se centrează pe elev, îl pune în centrul procesului de învăţare, îl determină să fie activ, să selecteze informaţiile dorite şi cel mai important lucru este faptul că se ţine cont de dorinţele şi nevoile elevului.

 sursă:https://usergeneratededucation.wordpress.com/2011/06/13/the-flipped-classroom-model-a-full-picture/ 
      
         Dacă în mod tradiţional,profesorul deţine controlul, livrează conţinut elevilor, în acest caz, al clasei răsturnate, controlul este deţinut de elevi, aceştia primesc un material pe care îl citesc înainte iar la clasă vin cu informaţii, se implică şi îşi prezintă liber ideile în legătură cu subiectul, vin chiar şi cu propuneri de discuţii.

      Cea mai bună modalitate de implementare a unei astfel de Flipped Classroom este utilizarea  lecţiilor video. Din punctul meu de vedere, cuvintele cheie ce definesc acest concept sunt: implicare, dinamism,noutate.
      Concluzionând, flipped classroom oferă mai multă interactivitate şi implicare din partea elevilor, le dă mai multă libertate de alegere şi exprimare, îi oferă un rol principal în procesul de învăţare. Consider că este foarte important ca şi cadrele didactice să se raporteze şi la dorinţele elevilor nu numai la constrângerile curriculumului.

Etape in implementarea FC

1. Decideti care este materia si subiectul care veti aplica  la "FC" 
2. Alegeti tehnologia
3. Decideti unde veti publica fisierele video
4. Producerea secventelor video
5. Monitorizarea activitatii studentilor

Curs 3

 Learning Management System (LMS)

LMS este o aplicatie software pentru administrarea, documentarea, urmarirea/inregistrarea, raportarea si livrarea de cursuri in format e-learning sau de programe de  formare. sursă :https://www.pinterest.com/pin/566538828100802629/ 

Pe baza celor discutate şi a imaginii de mai sus,am aflat că un astfel de sistem permite utilizarea mai multor instrumente, forumuri şi emailuri pentru a facilitata comunicarea între profesor-student.Acesta permite monitorizarea progresului studentului şi s-a demonstrat faptul că studenţii învaţă mai repede decât în sala de curs.

Un  exemplu de un astfel de sistem este platforma Google Classroom care permite crearea,distribuirea şi analiza activităţilor de evaluare formativă a studenţilor sub diferite forme(teme de control,rapoarte,sondaje).Google Classroom face parte din suta GAFE (Google Apps for Education) şi a apărut în anul 2014.Această platformă este legată de Google Drive,care permite arhivarea în mediul online a fişierelor importante.Navigarea pe Google Classroom se realizează cu ajutorul a trei butoane principale :Stream,Students,About).Butonul Stream este utilizat pentru a vizualiza fluxul de evidenţe de pe întregul semestru,informaţii legate de examen.Butonul Students este utilizat pentru a vizualiza colegii logaţi iar butonul About este folosit cu scopul de a afla informaţii generale dar şi suplimentare utilizate ca sprijin pentru învăţare.Accesarea acestei platforme necesită un cont obţinut de la administratorul cursului la care suntem înrolaţi.
       Aşadar, un sistem de genul LMS facilitează comunicarea dar şi învăţarea studenţilor,punând la îndemâna lor o gamă largă de resurse şi instrumente.

LMS :

• include infrastructura care ofera si gestioneaza continut de instruire; 
• identifica si evalueaza obiectele de invatare sau de formare individuale si organizationale;
• urmareste progresul catre atingerea acestor obiective;
• colecteaza si prezinta date pentru supravegherea procesului de invatare in asamblul sau.

Sursa: Wikipedia

          

 Istorie LMS

Cerinte pentru LMS

a) Posibilitatea utilizatorului de personalizare a interfetei in ceea ce priveste culoarea, imaginile si temele;

b) LMS trebuie sa permita accesul de pe diferite dispozitive (desktop, laptop, tablete, telefoane inteligente etc);

c) aplicatii native pentru BYOD;

d) posibilitati de autoevaluare, evaluare si inregistrare a activitatii studentului in vederea acordarii unui certificat recunoscut oficial.

Curs 1

Studentii secolului 21

In acest curs sunt identificate generatiile actuale de studenti si sunt prezentate date statistice recente privind relatia acestora cu tehnologiile digitale.

1) Nativi vs imigranti digital

     "Nativul digital"este persoana care s-a nascut in timpul sau dupa introducerea generala a tehnologiilor digitale (cei nascuti dupa 2000) și prin interacțiunea cu tehnologia digitală de la o vârstă fragedă, are o mai bună înțelegere a conceptelor sale.
     "Imigratul digital" este o persoană care s-a născut înainte de existența tehnologiei digitale și a adoptat-o într-o anumită măsură, mai târziu în viata.

2) Date statistice despre nativi digitali
                                                                                                        

a) SUA

b) Romania

3) Studentii vs tehnologiile digitale

  Serviciile cele mai folosite de tinerii (13-17) din SUA sunt: mesageria de tip text, jocuri pe dispozitivele mobile, mesageria de tip e-mail, retelele de socializare, mesageria instant.

     Facebook este aplicatia ,,number 1 application in the US''

4) ”Contaminarea” începe de la vârstele fragede

Sursa

5) STUD vs stilurile de invatare

Dr. Erica Warren

CURS 2

PEDAGOGIA IN SECOLUL 21

1) Pedagogia adecvata pentru secolul 21

                                                                        Sursa

2) PROF in secolul 21

3) Taxonomia lui Bloom

Taxonomia lui Bloom a fost propusă în 1956 de catre un grup de cercetatori coordonat de Benjamin Bloom. Conceptul a fost revizuit dupa anul 2000.

Noile tehnologii digitale pot ajuta la atingerea obiectivelor taxonomiei lui Bloom.

4) Tendinte actuale privind promovarea tehnologiilor in educatie

Sursa

5) Pedagogia pentru era digitala

ALTERNATIVA PEDAGOGIEI FREINET

                          

       

 ALTERNATIVA PEDAGOGIEI FREINET

 

La începutul secolului al XX-lea o serie de mişcări novatoare şi reformatoare s-au produs în pedagogie, propunând alternative care sunt valabile şi azi:Montessori, Waldorf, Decroly, Freinet.

Practicată de mai bine de 75 de ani, pedagogia Freinet îşi demonstrează şi azi profunda actualitate, fiind bazată pe valori universale.

  ·Responsabilitate    ·Cooperare      ·Întrajutorare    ·Autonomie

             Este centrată pe copil, luând în considerare cele trei componente ale personalităţii sale:Unicitate,Diversitate, Globalitate.

 Copilul doreşte să  existe, să fie recunoscut, el  are nevoie să vorbească despre el = EXPRIMARE.

      El doreşte să fie ascultat = COMUNICARE.

      În faţa tuturor temerilor pe care le încearcă , el are nevoie de alţii = COOPERARE.

      El are nevoie să cunoască lumea şi să se cunoască = TATONARE EXPERIMENTALĂ

      El are nevoie de bucurie şi fericire = PLĂCERE.

   Este o pedagogie deschisă spre exterior, copilul fiind incitat să vorbească despre mediul familial, cultural şi social.

      Evitarea eşecului  a constituit o preocupare constantă a lui  Celestin Freinet prin suprimarea ameninţărilor, a pedepselor, a clasificărilor umilitoare printr-o educaţie care să ducă la reuşită. Pentru a ajunge la succes, elevul trebuie ajutat şi încurajat, organizând în jurul lui munca şi viaţa, bazându-se pe posibilităţile sale, chiar  şi cele mai modeste.

                        Consecvent în a lega şcoala de societate, de viaţă, Freinet nu se declară adeptul individualismului sau al liberalismului neîngrădit  afirmând :

      „Suntem deci, partizanii unei discipline şcolare şi a autorităţii profesorului, fără de care nu ar putea exista nici instrucţie, nici educaţie.” Pentru Freinet adevărata disciplină este consecinţa firească a unei bune organizări, a muncii cooperative şi a climatului moral al clasei.

  

               

 Libertatea, în versiunea lui Freinet, capătă sens atunci când ea înseamnă nu posibilitatea de a nu face nimic, nici de a face orice, ci posibilitatea de a opta pentru activităţi diverse.

Pedagogia Freinet este o pedagogie care se desprinde din tradiţional.

    Bazată pe valori progresiste, pedagogia Freinet organizează clasa în jurul a trei axe:                     a) punerea în aplicare a responsabilizării:

             -   pe planul colectivităţii –prin organizarea cooperativă, modalitate de luare a deciziilor, votul, elaborarea regulilor şi gestionarea materialului;

            -    pe plan individual-este vizată angajarea personală prin: responsabilităţi, luarea în grijă a unor grupe, echipe, ateliere, contractul de lucru;

                            b) punerea în aplicare a autonomiei

               Dascălul nu mai este stăpânul absolut, nu mai este singurul care ştie şi ia decizii. Copilul se ocupă de propria activitate: munca individualizată şi autocorectare.

                            c) punerea în aplicare a cooperării:

               Într-ajutorarea se instituţionalizează atunci când prin luare în grijă temporară sau permanentă-un copil mai mare se ocupă de unul mai mic. Realizarea proiectelor colective necesită implicarea fiecăruia în parte (albume, jurnale, întâlniri, ore desfăşurate în alte locuri decât clasa, corespondenţă, etc.)

             

   Evaluarea în pedagogia Freinet

           Evaluarea în pedagogia Freinet constă în verificarea realizărilor elevilor. Punctul de plecare este

Planul Individual de muncă .

                 Scopurile evaluării

Într-o  clasă Freinet evaluarea nu vizează o ierarhizare, ci are ca scopuri depăşirea eşecurilor şcolare şi valorizarea reuşitelor (totale sau parţiale) ale elevilor, care, ajutaţi trebuie să ajungă la realizarea proiectelor lor individuale.

                                                                                                                                                                          

 A. Autoevaluarea

  

        Pornind de la planul său individual de muncă elevul îşi corectează singur munca cu ajutorul fişierelor  auto-corective, sau codurilor de culori, determinându-şi gradul de reuşită.

B.Evaluarea colectivă(co-evaluare)

       Rezultatul muncii individuale a elevului este prezentat grupului (clasei) şi supus criticilor valorizante ale acestuia . Clasa determină nivelul de reuşită al proiectului individual, iar învăţătorul decide maniera în care elevul îşi va continua munca pâna la definitivarea proiectului.

C. Socializarea

     Definitivarea proiectului individual al elevului se realizează sub forma unui articol, album, expoziţie, înregistrare, program informatic, portofoliu etc.

      O nouă evaluare se realizează acum prin schimbul dintre elevul creator /producător şi receptorii muncii sale-socializarea.

      Rezultatul muncii copilului este:

            -publicat în revista clasei;                                  -trimis corespondenţilor;

            -prezentat la expoziţia şcolii/clasei;                  -prezentat într-un spectacol;

            Instrumente de evaluare

o   grile de evaluare bipartite elev/dascăl

o   centuri, coduri de culoare

o   scări de competenţe

o   bilanţuri

o   sistem de brevete(diplome)

Deoarece pedagogia Freinet realizează programa şcolară, elevii primesc şi calificative/note şi teste de control, care nu au ca scop sancţionarea greşelilor, ci informarea

asupra progreselor elevilor şi decernarea certificatului necesar societăţii şi recunoscut de aceasta .   

                                                                           

 WEBOGRAFIE:

http://celestinfreinet.edu.co/

https://books.google.ro/books?id=U3Wl66MnpgoC&pg=PA101&lpg=PA101&dq=FREINET&source=bl&ots=2iSXPlwU6A&sig=-RZz2y6qsAcbM7BCiu5kxalJMy4&hl=ro&sa=X&ved=0CGoQ6AEwDWoVChMI0bPkyKPexwIVRDcUCh2-awS_#v=onepage&q=FREINET&f=false

www.cnae.ro/documents/prezentare_freinet.pdf

Metodologia cercetarii pedagogice - ANALIZA SWOT

Metodologia cercetarii pedagogice 

de Musata Bocos

Analiza SWOT

Ce este analiza SWOT?

“Analiza SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) este una dintre cele mai utilizate forme de analiza a unei afaceri. Prin SWOT se analizeaza si se evalueaza impactul punctelor forte (strengths) si a slabiciunilor interne (weaknesses), a oportunitatilor (opportunities) si a amenintarilor (threats) ce provin din mediul extern. Partea principala a acestei analize reprezinta listarea si evaluarea acestor puncte.”

Aplicam in randurile ce urmeaza aceasta analiza lucrarii Metodologia cercetarii pedagogice de Musata Bocos.

1.  Punctele forte ale lucrarii:

-        Abordare complexa a problemei de cercetare;

-        Descrieri elaborate, indici de referinta, tabele, grafice edificatoare, formule matematice;

-        Identificarea, clasificarea si prezentarea individuala a metodelor de colectare a datelor cercetarii:

v Metoda autoobservaţiei;

v Metoda observaţiei (sistematice);

v Experimentul psihopedagogic/ didactic;

v Metoda anchetei. Chestionarul;

v Metoda interviului;

v Metoda analizei portofoliilor/ a produselor activităţii subiecţilor educaţiei;

v Metoda cercetării documentelor curriculare şi a altor documente şcolare;

v Metoda testelor şi a altor probe de evaluare scrisă;

v Metoda studiului de caz;

v Metodele sociometrice.

-        Ilustrarea exemplelor pentru fiecare metoda in parte (chestionar, studiu de caz, interviu, test sociometric etc.);

-        Resurse bibliografice exhaustiva (65 de titluri, dintre care 6 publicatii straine si 59 lucrari romanesti).

2.   Slabiciuni: 

-        Utilizarea, in anumite paragrafe, de termeni mult prea specifici: diagrama de structură/ areolară, diagrama de comparaţie (cand datele sunt grupate in cateva categorii sau sunt exprimate sub formă de procentaje), histograma, poligonul frecvenţelor, curba frecvenţelor/ curba de distribuţie etc.

3.  Oportunitati: 

-        Poate deveni, in timp, unica lucrare de referinta in cercetarea pedagogica;

-        Structura sa elaborata, mare ca intindere si bogata in exemple si explicatii, poate servi drept punct de pornire in cadrul cercetarilor de amploare din orice domeniu, nu doar cel educativ;

-        Schemele, diagramele, metodele de calcul matematic permit punerea in practica, aplicarea oricarui tip de sondaj, chestionar, interviu sau studiu de caz;

-        Ajuta la perfectionarea cadrelor didactice prin partea sa aplicativa, putand fi considerata lucrare de referinta si in acest caz.

4. Amenintari: 

-        Aparitia unei lucrari similare cu o platforma digitala de sustinere (indici de calcul, diagrame in timp real, modele de chestionare electronice etc.);

-        In cazul in care lucrarea nu este revizuita periodic, risca la un moment dat sa fie depasita de tehnologii si fluxul de informatii noi.

BIBLIOGRAFIE:

BOCOS, Musata. Metodologia cercetarii pedagogice

WEBOGRAFIE:

http://www.efin.ro/analiza_swot_2381/analiza_swot_definitie.html