ALTERNATIVA PEDAGOGIEI FREINET

                          

       

 ALTERNATIVA PEDAGOGIEI FREINET

 

La începutul secolului al XX-lea o serie de mişcări novatoare şi reformatoare s-au produs în pedagogie, propunând alternative care sunt valabile şi azi:Montessori, Waldorf, Decroly, Freinet.

Practicată de mai bine de 75 de ani, pedagogia Freinet îşi demonstrează şi azi profunda actualitate, fiind bazată pe valori universale.

  ·Responsabilitate    ·Cooperare      ·Întrajutorare    ·Autonomie

             Este centrată pe copil, luând în considerare cele trei componente ale personalităţii sale:Unicitate,Diversitate, Globalitate.

 Copilul doreşte să  existe, să fie recunoscut, el  are nevoie să vorbească despre el = EXPRIMARE.

      El doreşte să fie ascultat = COMUNICARE.

      În faţa tuturor temerilor pe care le încearcă , el are nevoie de alţii = COOPERARE.

      El are nevoie să cunoască lumea şi să se cunoască = TATONARE EXPERIMENTALĂ

      El are nevoie de bucurie şi fericire = PLĂCERE.

   Este o pedagogie deschisă spre exterior, copilul fiind incitat să vorbească despre mediul familial, cultural şi social.

      Evitarea eşecului  a constituit o preocupare constantă a lui  Celestin Freinet prin suprimarea ameninţărilor, a pedepselor, a clasificărilor umilitoare printr-o educaţie care să ducă la reuşită. Pentru a ajunge la succes, elevul trebuie ajutat şi încurajat, organizând în jurul lui munca şi viaţa, bazându-se pe posibilităţile sale, chiar  şi cele mai modeste.

                        Consecvent în a lega şcoala de societate, de viaţă, Freinet nu se declară adeptul individualismului sau al liberalismului neîngrădit  afirmând :

      „Suntem deci, partizanii unei discipline şcolare şi a autorităţii profesorului, fără de care nu ar putea exista nici instrucţie, nici educaţie.” Pentru Freinet adevărata disciplină este consecinţa firească a unei bune organizări, a muncii cooperative şi a climatului moral al clasei.

  

               

 Libertatea, în versiunea lui Freinet, capătă sens atunci când ea înseamnă nu posibilitatea de a nu face nimic, nici de a face orice, ci posibilitatea de a opta pentru activităţi diverse.

Pedagogia Freinet este o pedagogie care se desprinde din tradiţional.

    Bazată pe valori progresiste, pedagogia Freinet organizează clasa în jurul a trei axe:                     a) punerea în aplicare a responsabilizării:

             -   pe planul colectivităţii –prin organizarea cooperativă, modalitate de luare a deciziilor, votul, elaborarea regulilor şi gestionarea materialului;

            -    pe plan individual-este vizată angajarea personală prin: responsabilităţi, luarea în grijă a unor grupe, echipe, ateliere, contractul de lucru;

                            b) punerea în aplicare a autonomiei

               Dascălul nu mai este stăpânul absolut, nu mai este singurul care ştie şi ia decizii. Copilul se ocupă de propria activitate: munca individualizată şi autocorectare.

                            c) punerea în aplicare a cooperării:

               Într-ajutorarea se instituţionalizează atunci când prin luare în grijă temporară sau permanentă-un copil mai mare se ocupă de unul mai mic. Realizarea proiectelor colective necesită implicarea fiecăruia în parte (albume, jurnale, întâlniri, ore desfăşurate în alte locuri decât clasa, corespondenţă, etc.)

             

   Evaluarea în pedagogia Freinet

           Evaluarea în pedagogia Freinet constă în verificarea realizărilor elevilor. Punctul de plecare este

Planul Individual de muncă .

                 Scopurile evaluării

Într-o  clasă Freinet evaluarea nu vizează o ierarhizare, ci are ca scopuri depăşirea eşecurilor şcolare şi valorizarea reuşitelor (totale sau parţiale) ale elevilor, care, ajutaţi trebuie să ajungă la realizarea proiectelor lor individuale.

                                                                                                                                                                          

 A. Autoevaluarea

  

        Pornind de la planul său individual de muncă elevul îşi corectează singur munca cu ajutorul fişierelor  auto-corective, sau codurilor de culori, determinându-şi gradul de reuşită.

B.Evaluarea colectivă(co-evaluare)

       Rezultatul muncii individuale a elevului este prezentat grupului (clasei) şi supus criticilor valorizante ale acestuia . Clasa determină nivelul de reuşită al proiectului individual, iar învăţătorul decide maniera în care elevul îşi va continua munca pâna la definitivarea proiectului.

C. Socializarea

     Definitivarea proiectului individual al elevului se realizează sub forma unui articol, album, expoziţie, înregistrare, program informatic, portofoliu etc.

      O nouă evaluare se realizează acum prin schimbul dintre elevul creator /producător şi receptorii muncii sale-socializarea.

      Rezultatul muncii copilului este:

            -publicat în revista clasei;                                  -trimis corespondenţilor;

            -prezentat la expoziţia şcolii/clasei;                  -prezentat într-un spectacol;

            Instrumente de evaluare

o   grile de evaluare bipartite elev/dascăl

o   centuri, coduri de culoare

o   scări de competenţe

o   bilanţuri

o   sistem de brevete(diplome)

Deoarece pedagogia Freinet realizează programa şcolară, elevii primesc şi calificative/note şi teste de control, care nu au ca scop sancţionarea greşelilor, ci informarea

asupra progreselor elevilor şi decernarea certificatului necesar societăţii şi recunoscut de aceasta .   

                                                                           

 WEBOGRAFIE:

http://celestinfreinet.edu.co/

https://books.google.ro/books?id=U3Wl66MnpgoC&pg=PA101&lpg=PA101&dq=FREINET&source=bl&ots=2iSXPlwU6A&sig=-RZz2y6qsAcbM7BCiu5kxalJMy4&hl=ro&sa=X&ved=0CGoQ6AEwDWoVChMI0bPkyKPexwIVRDcUCh2-awS_#v=onepage&q=FREINET&f=false

www.cnae.ro/documents/prezentare_freinet.pdf