Metodologia cercetarii pedagogice - RECENZIE

Metodologia cercetarii pedagogice

Citand Wikipedia, “recenzia este o prezentare succintă (la apariție) a unei opere literare sau științifice, cu comentarii și aprecieri critice. Majoritatea revistelor științifice au pagini dedicate recenziilor, în care se prezintă, de obicei, cărțile din domeniul căreia îi aparține publicația respectivă. Spre deosebire de o recenzie literară, unde intervine problema gustului, recenzia la o carte științifică trebuie să fie cât mai obiectivă cu putință. Nu există o rețetă generală pentru redactarea unei recenzii, pe considerentul că aproape fiecare carte este un unicat.”

In speta, vedeta recenziei prezente poarta numele de Metodologia cercetarii pedagogice, sub semnatura conf. dr. Muşata Bocos, care analizeaza si disemineaza ramura pedagogiei si a cercetarii pedagogice.

Iata cuprinsul lucrarii despre care vom vorbi:

I. CERCETAREA PEDAGOGICĂ. GENERALITĂŢI

I.1. CE ESTE CERCETAREA PEDAGOGICĂ?

I.2. IMPORTANŢA CERCETĂRII PEDAGOGICE

I.3. CARACTERIZARE ŞI FUNCŢII

I.4. CERCETAREA CA ACTIVITATE AUTOREFLEXIVĂ A EDUCATORULUI

I.5. RELAŢIA DINTRE CERCETAREA PEDAGOGICĂ, INOVAŢIA ŞI

REFORMA ÎN EDUCAŢIE

II. TAXONOMIA CERCETĂRII PEDAGOGICE

II.1. POSIBILITĂŢI DE CLASIFICARE A CERCETĂRII PEDAGOGICE

II.2. CERCETAREA-ACŢIUNE: UN MODEL MODERN

III. PROIECTAREA CERCETĂRII PEDAGOGICE

IV. METODOLOGIA CERCETĂRII PEDAGOGICE

IV.1. SISTEMUL METODELOR DE COLECTARE A DATELOR CERCETĂRII

IV.1.1. Metoda autoobservaţiei

IV.1.2. Metoda observaţiei (sistematice)

IV.1.3. Experimentul psihopedagogic/ didactic

IV.1.4. Metoda anchetei. Chestionarul

IV.1.5. Metoda interviului

IV.1.6. Metoda analizei portofoliilor/ a produselor activităţii subiecţilor

educaţiei

IV.1.7. Metoda cercetării documentelor curriculare şi a altor documente

şcolare

IV.1.8. Metoda testelor şi a altor probe de evaluare scrisă

IV.1.9. Metoda studiului de caz

IV.1.10. Metodele sociometrice

IV.2. SISTEMUL METODELOR DE MĂSURARE A DATELOR CERCETĂRII

IV.2.1. Gruparea statistică

IV.2.2. Determinarea unor indici statistici

IV.2.3. Metode matematico-statistice de studiere a relaţiilor dintre

fenomene. Coeficientul de corelaţie simplă

IV.2.4. Inferenţa şi interpretarea statistică. Metode de verificare a

ipotezelor statistice           

Pedagogia este una dintre cele mai importante ramuri, intrucat ea studiaza educatia in toate formele ei. Cercetarea pedagogica, inteleasa fiind ca “proces critic şi continuu în care formulăm întrebări sistematice în legătură cu componentele

şi variabilele fenomenului educaţional şi în care încercăm să răspundem la aceste întrebări”, reprezinta un fenomen ce tinde sa ia amploare, facandu-si simtita prezenta in toate domeniile.

Conform spuselor autorului, “este nevoie de analize fine, de profunzime, de pătrunderea in esenţa fenomenelor educaţionale, de descoperirea cauzelor şi resorturilor lor interioare, a legităţilor interne care le guvernează existenţa, a legăturilor cu alte fenomene, de anticiparea direcţiilor lor de dezvoltare, de identificarea de soluţii optimizatoare, de validarea acestora”, lucruri pe care le indeplineste cu prisosinta cercetarea pedagogica.

Asadar, lucrarea de fata este structurata in patru capitole: Cercetarea pedagogică (generalităţi), Taxonomia cercetării pedagogice, Proiectarea cercetării pedagogice si Metodologia cercetării pedagogice, capitole ce trateaza pa larg necesitatea cercetarii pedagogice si importanta pedagogiei ca ramura indispensabila in educatie.

Primul capitol, CERCETAREA PEDAGOGICĂ. GENERALITĂŢI, are cinci subcapitole (Ce este cercetarea pedagogică?, Importanţa cercetării pedagogice, Caracterizare şi funcţii, Cercetarea ca activitate autoreflexivă a educatorului, Relaţia dintre cercetarea pedagogică, Inovaţia şi reforma în educaţie) si aduce lamuriri, explicatii, definiri conceptuale despre ce inseamna si cum functioneaza cercetarea pedagogica in invatamant, atat pentru educatori/institutori/invatatori/profesori, cat si pentru elevi. Cercetarea pedagogica se face cu un scop reprezentat de fapte pedagogice (curriculum, strategii de instruire/ autoinstruire, metode, manuale, material didactic, mobilier, personalitatea profesorului, a elevului, relaţia educativă etc.)sau actiuni (demersurile stiintifice), asa cum ne arata Emile Planchard (1972).

Scopul tuturor actiunilor, demersurilor si a faptelor pedagogice este “cunoaşterea obiectivă, inţelegerea, analizarea, explicarea, optimizarea, ameliorarea, perfecţionarea, reformarea şi prospectarea fenomenului educaţional, a componentelor, variabilelor şi caracteristicilor acestuia, cu alte cuvinte, perfecţionarea tehnicilor de intervenţie şi sporirea calităţii in procesul de formare a

personalităţii.”

Subcapitolul trei ne ofera o privire de ansamblu asupra caracteristicilor si a functiilor cercetarii pedagogice. Astfel, aflam ca cercetarea poate fi de natura inductiva (cercetare practica-aplicativa-empirica), atunci cand acumulam date experimentale in vederea analizei stiintifice), si deductiva cand vorbim despre o cercetare teoretico-fundamentala.

De asemenea, cercetarea pedagogica poate avea un caracter prospectiv (cu vedere de ansamblu asupra viitorului in educatie, ameliorativ, cand cercetarea vizeaza o schimbare in atitudini, in personalitati etc., complex, interdisciplinar, pluridisciplinar sau transdisciplinar, presupunand adeseori demersuri ştiinţifice şi cadre teoretico-explicative de natură interdisciplinară, pluridisciplinară sau transdisciplinară. Mai departe sunt prezentate functiile cercetarii pedagogice: constatativă, descriptiv-analitică, explicativă, praxiologică, predictivă, sistematizatoare, referenţial-informaţională, ameliorativă/ optimizatoare, evaluativă şi euristică.

Unul dintre cele mai bine punctate si mai importante subcapitole, in asertiunea mea, reprezinta subramura Cercetarea ca activitate autoreflexivă a educatorului. In fond, educatorul are rolul fundamental in educatie; el completeaza rolul parental, slefuieste, formeaza oameni. Educatorul-cercetator formeaza chiar oameni care gandesc, care discern si iau decizii in mod individual la o varsta frageda.

Cadrele didactice trebuie sa utilizeze avantajele cercetarii pedagogice in beneficiul elevilor, dar si al lor personal, intrucat in felul acesta isi pot desavarsi meseria vocationala, isi pot vizualiza si corecta ulterior greselile si pot evolua considerabil.

Capitolul doi, Taxonomia cercetării pedagogice, prezinta o clasificare a cercetarii pedagogice, extrem de edificator fiind tabelul continand principalele tipuri de abordari. Astfel, aflam ca teoria educaţiei, teoria şi metodologia instruirii/didactică, teoria curriculum-ului sunt discipline promoveaza cercetarii educative-stiintifice deosebit de importante in domeniul educatiei.

            Considerate a fi cu cea mai mare valoare, Cercetarea-acţiune este prezentata ca tipologie intr-un subcapitol separate. Ea “presupune abordări autoreflexive şi intervenţii la scară mică în funcţionarea lumii reale, realizate chiar de către participanţii la acţiune, respectiv de către educatorii practicieni în legătură cu anumite probleme practice identificate de ei.”

De altfel, autorul ofera cadrelor didactice si cateva recomandări pentru organizarea şi derularea cercetărilor-acţiune:cunoaşterea cat mai obiectiv a particularităţilor claselor, ale grupelor de nivel şi particularităţile individuale ale elevilor din clasă; reflectarea la strategiile utilizate in mod predominant şi la componentele

acestora, identificarea modalităţilor de optimizare a practicilor educative respective, noi conexiuni, noi variante didactice; selectarea unor teme de cercetare dintre problemele actuale etc.

Capitolul trei, PROIECTAREA CERCETĂRII PEDAGOGICE prezinta in mod elaborat pasii pe care trebuie sa-i urmam intr-o cercetare pedagogica. Metodologia de cercetare are la baza criterii clare, scop si obiective precise si un schelet anume ce se impune a fi schitat la inceputul fiecarui demers educativ.

Astfel, „logica unei cercetări pedagogice este conferită de următoarea schemă generală (flexibilă), referitoare la un ansamblu de etape şi subetape implicate, reciproc dependente, subordonate următoarei ierarhizări”: delimitarea temei/ problemei de cercetat, realizarea design-ului cercetării, organizarea şi desfăşurarea cercetării pedagogice, ce presupune aplicarea in practică a

proiectului cercetării, respectiv realizarea de demersuri in scopul verificării ipotezei, precum şi inregistrarea/ colectarea de date şi rezultate; analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor obţinute, elaborarea concluziilor finale ale cercetării, valorificarea cercetării  si introducerea/difuziunea experienţei dobandite, a noului, in practica educativă.

Ultimul capitol, METODOLOGIA CERCETĂRII PEDAGOGICE este cel mai amplu capitol al lucrarii si trateaza modalitatile de lucru concret in intocmirea, elaborarea si indeplinirea unei sarcini didactice precum o cercetare pedagogica. Printre metodele utilizate intalnim: metoda autoobservaţiei, metoda observaţiei (sistematice), metoda observaţiei ca participant, experimentul psihopedagogic/ didactic, metoda anchetei, metoda analizei portofoliilor/ a produselor activităţii subiecţilor educaţiei, metoda cercetării documentelor curriculare şi a altor documente şcolare, metoda testelor şi a altor probe de evaluare scrisă, metoda studiului de caz, metodele sociometrice. Modalitatile de colectare a datelor sunt reprezentate de esantionare si de sondajul statistic.

Trecand printr-un periplu de diagrame, grafice, scheme edificatoare, formule matematice de calcul statistic, cu exemple de continut concret (sondaje, chestionare, studii de caz, interviul etc.), apreciem drept exhaustiva lucrarea in clarificarea notiunilor de cercetare pedagogica. Aceasta carte poarte servi drept capatai pentru toti cei care aplica, intr-un fel sau altul, chestionare (in interes de serviciu sau chiar personal), familiarizeaza cu terminologie specifica, dar atat de des intalnita in societatea moderna (sondaj de opinie, statistica, interviu, studiu de caz, chestionar etc.). graficele aprofundate, formulele matematice, tabelele anexate, bogatele surse bibliografice confera cartii Metodologia cercetarii pedagogice o deosebita valoare stiintifica si de referinta.